De cateva zile ma gandesc la lucrul asta: de cand n-am mai fost fericita pur si simplu, asa… sa mi se taie respiratia de fericire!? Si sa nu ma surprind in secunda 2 paralizata de frica pentru ca stiu ca fericirea TRECE, ca nu va dura, ca ce mi s-a dat mi se va lua sigur!
Am facut si un fel de sondaj printre “oamenii mari” din jurul meu: toti patesc ce am scris eu mai sus. Fericirea dureaza si la ei 1 secunda, iar in secunda 2, cand in cap se formeaza cuvantul simplu “FERICIRE”, fericirea se duce naibii.
Sigur ca sunt si unii care au ales sa-si prelungeasca momentele de fericire pura… din pacate cu substante ilegale si fatale. Cica merge… dar tot pentru o perioada limitata. La ce bun?
DAR, tot de cateva zile, de cand mi-a venit ideea asta afland ca unul dintre cei mai dragi mie oameni (copil, evident) din lumea asta a amutit de fericire si s-a invartit prin casa nauc(a), mi-am amintit CUM faci fericirea sa dureze si in secunda 2: faci fericit pe altcineva!
Asta chiar merge! Si dureaza! Si uite cum invat iar de la copiii din viata mea sa articulez fericita “te iubesc!”, “multumesc!”, “sunt fericita!”. De aproape 130 de mii de secunde!!!
Asta inseamna ca am invins secunda 2:D
In cazul asta au fost suficiente: ceva timp, o masina de cusut buna, multa dragoste si un copil pentru care as merge si la capatul lumii!
Din pacate pentru noi o data cu trecerea timpului devenim mult prea “complecsi” pentru a putea digera sentimentul simplu si frumos “fericirea”.
Totusi daca treci printr-un eveniment traumatizant poti sa dezgropi filonul fericirii din suflet si sa te uiti la el cand vrei mai mult de 2 secunde.
@ W
sper ca nu e cazul tau asta… cu un eveniment traumatizant. nu ma prind ce ti-a venit sa spui asta:D. daca ne cunoastem, inteleg ca nu e intamplator. daca nu, ai un fel de intuitie… sarbatori faine sa ai, chiar daca le faci departe!:)
Hei, am revenit in sfarsit de pe continentul mama
asa ca o sa ma bucur de oo colorate si pasca.
Am patit-o pe pielea mea si de atunci m-am schimbat, mai optimist, vad florile, pasarile, soarele, nu stiu ce sa zic daca sa recomand sau nu, nu sunt sigur ca multi ar reusi sa iasa basma curata psihic din asemenea evenimente si in acelasi timp sa reuseasca sa canalizeze totul spre optimism, heh…
Paste fericit.
W
@ W
nu prea inteleg de unde si unde ai revenit:)).
nu recomanda! Eu NU recomand!
sunt prea mari costurile. si inutile.
doar ca… optimismul tau e molipsitor:)):)):))
yammi, esti foarte yammi!
sunt!? mmmmmmmmmm…
si ma mai fac:P
bai ioana io de vreo 17 zile nu prea ma mai sufoc la gandul ca trece secunda…nu ca inainte ma sufocam des.
@ constantin
daaaaa:)) pai sa stii ca m-am gandit la tine si la cum iti tii respiratia cand il privesti pe tudor!:D
chestia e ca eu nu am ce ai tu. adica am, dar nu chiar la fel:)), in alt fel…
sanatosi sa fiti si norocosi:P!