Blog de Hillerin

poze (ca si cum nu ar fi evident!) iunie 24, 2008

Filed under: 1 — ioanadehillerin @ 10:55 pm

din timpul unei repetitii pe terasa la motoare, luni, inainte de „romeo si julieta”

idem

poza asta nu are prea multe calitati (in afara de faptul ca apar in ea doua actrite talentate) – dar cred ca multi ar vrea sa mearga la lucru zilnic si sa fie intampinati astfel:)

am dreptate?

mishu, andrei si antoaneta

rodica:)

mihai, care nu rade niciodata cand nu e rodica prin preajma:)

berile nu erau ale noastre!!!!

chris simion, de data asta in vizita, si bogdan – razand separat, dar e bine si asa!

ela…elaaaaa! (te rog sa nu comentezi ca am ales poza asta – in celelalte mancai sandwich-ul ala care ti-a facut atat de rau!)

florin. multumesc din nou pentru grija si atentia de dinainte si din timpul spectacolului.

am si cateva poze cu mine, dar le pastrez in albumul de familie:)). mi-a fost rau, cu adevarat rau, inainte, in timpul spectacolului si dupa. nu mi-a mai fost de mult timp asa. dar am avut noroc cu toti oamenii de mai sus, pentru ca au sarit, la propriu, sa ma ajute, care cu un calciu, care cu o lamaie, care cu o sticla cu apa, care cu un descantec. ela a mers si mai departe si a gasit de cuviinta sa empatizeze cu mine, asa ca i-a fost si ei rau. acum suntem bine:)

poze din spectacol nu am:)), dar mai bine mergeti sa-l vedeti!

Reclame
 

noaptea de sanziene – prea tarziu! si totusi…

Filed under: 1 — ioanadehillerin @ 9:44 pm

„Despre noaptea aceasta se crede ca este magica, minunile sunt posibile, fortele benefice, dar si cele negative, ajung la apogeu…

Legendele spun ca Sanzienele sunt niste fete foarte frumoase, care traiesc prin paduri sau pe campii. Ele se prind in hora si „dau puteri” deosebite florilor si buruienilor, acestea devenind plante de leac, bune la toate bolile. In popor se crede ca in noaptea Sanzienelor zanele zboara prin aer sau umbla pe pamant. Ele canta si impart rod holdelor, femeilor casatorite, inmultesc pasarile si animalele, tamaduiesc bolnavii, apara semanaturile de grindina. Daca oamenii nu le sarbatoresc cum se cuvine, ele se supara, devenind surate bune cu inraitele Iele sau Rusalii. Sanzienele se razbuna pe femeile care nu tin sarbatoarea de pe 24 iunie, pocindu-le gura. Nici barbatii nu scapa usor. Pe cei care au jurat stramb vreodata, sau au facut alt rau, ii astepta pedepse ingrozitoare, despre Sanziene stiindu-se ca sunt mari iubitoare de dreptate.” (www.crestinortodox.ro)

astazi, adica deja ieri, nu aveam voie sa spal, sa lucrez, sa matur si multe altele

acum e deja prea tarziu, pentru ca le-am facut pe toate, nu stiu cum mama ma-sii, ca numai in zile de-astea ma apuca harnicia!

in fine, povestea noptii de sanziene e ceva mai lunga si o gasiti pe site-ul de mai sus.

evident ca am uitat sa-mi iau busuioc, asa ca maine dimineata, in caz ca in noaptea asta dorm, nu am sa ma trezesc mai lamurita cu privire la ce-mi rezerva destinul.

ma rog, nu-i nimic, eu am gasit intotdeauna solutii de compromis:D:))

asa ca intai m-am gandit sa-mi pun sub perna un biletel pe care sa scriu „busuioc”, ca doar nu e cazul sa ne formalizam, nu!?:))

apoi mi-a venit gandul salvator – slava Domnului ca sunt cat de cat gospodina! am busuioc in casa… si inca vreo trei plicuri! e maruntit, ce-i drept, si il pun de obicei la salate, dar in cazuri de forta majora ne mai impiedicam de detalii?:))))))) daca nu merge – asta e! poate ca noaptea mea de sanziene a fost deja, cine stie?

asadar, ma culc linistita, ceea ce va doresc si voua! sper sa apucati sa cititi inainte de culcare, ca poate si voi aveti in bucatarie busuioc… merita incercat, parerea mea, si e pacat sa mai pierdem un an din viata. NU?

 

Vizita (Atena)

Filed under: atena — ioanadehillerin @ 7:17 am

„Dragii mei,

Nu stiu cine a inventat moda asta cu vizitele, dar eu, decat sa merg intr-o vizita, mai bine ma torturezi. E adevarat ca imi place foarte mult sa primesc musafiri, deci reciproca nu e valabila, dar sa merg eu undeva e un adevarat chin. Prefer sa gatesc si sa fac curatenie trei zile in sir, decat sa ma pregatesc o dupa-amiaza intreaga in fata oglinzii, fara sa am vreodata certitudinea ca m-am imbracat potrivit, ca nu m-am machiat exagerat, ca cei doi copii ai mei si sotul au pe ei exact cate obiecte vestimentare trebuie si ca acestea sunt in regula si ca am impachetat cum se cuvine cadoul pentru gazde. In plus, toate astea trebuie facute intotdeauna intr-un timp dat, ca nu e frumos sa intarziem. Dar, din pacate, intarziem de fiecare data si de fiecare data pare a fi doar vina mea. Toata familia se uita imbufnata la mine, de parca daca as putea sa ma misc mai repede nu as face-o si de parca fac intentionat sa nu fiu gata la timp.

Dar de acum incolo cred ca am cam terminat cu vizitele, ca asa ceva nu am mai patit chiar niciodata. Am fost invitati la sotia sefului meu, al carei baietel implinea doi ani. Dupa ce am incercat sa-l conving ca noi avem deja copii destul de mari, care cu siguranta se vor plictisi acolo si ca eu nu prea stiu ce sa vorbesc cu colegele lui, toate cam cu nasul pe sus, sotul meu Narcis mi-a dat dreptate si m-a incurajat, spunand ca e sigur ca am sa ma descurc si ca asta e situatia, trebuie sa mergem. Inutil sa va spun ca mi-a luat o saptamana sa aleg un cadou pentru baietelul de doi ani, de fapt pentru mama lui, ca el e prea mic pentru a avea o opinie cu privire la ce primeste, daca e suficient de scump pentru un copil de sefa, dar nu exagerat, ca nu vrem sa epatam, nu!?

In fine, vizita asta a fost tot ce se putea mai rau. Chiar inainte sa intram in scara, frumos imbracati, parfumati si dotati cu toate acccesoriile necesare unor musafiri civilizati, cadou, flori pentru gazda si un carton de prajituri, de undeva de susu a inceput sa curga apa, de parca dadusera drumul la robinet la maxim. Cineva isi spala balconul exact in capul nostru. Dar, cum deja intarziasem cam mult, am decis sa urcam chiar si asa, uzi fleasca. Si dupa ce am intrat pe usa, dupa ce mi-am spus eu parerea despre moda cu spalatul balcoanelor seara de seara, mai ales daca geamurile tale dau spre bulevard, gazda ne-a informat, usor jenata, ca tocmai aruncase o galeata cu apa pe terasa, sa se mai racoreasca, sa tinem acolo petrecerea.

Cu drag,

Atena”